Cele mai frecvente intrebari despre vaccinarea anti-COVID-19 si ce raspund specialistii

1. Este vaccinarea împotriva COVID-19 obligatorie în România?

R: Nu, vaccinarea împotriva COVID-19 nu este obligatorie, dar este recomandată, fiind la ora actuala singura arma eficienta de lupta impotriva pandemiei.

2. Vaccinurile împotriva COVID-19 bazate pe ARN mesager (ARNm) contin virusuri vii?

R: Nu, vaccinurile bazate pe tehnologia ARNm nu au la baza un virus viu si nu conțin virusul care cauzează COVID-19 (SARS-CoV-2), ci doar secventa genetica (ARNm) care codifica proteina „tepusa” (spike), folosita de virus pentru a infecta celulele gazdei. Vaccinurile bazate pe tehnologia ARNm utilizeaza niste particule lipidice (de grasime) care contin secventa genetica ARNm a proteinei spike si care faciliteaza intrarea particulei vaccinale in celule, pentru a antrena sitemul imun.

3. Cum funcționează vaccinul Astra-Zeneca (AZ)? Dar vaccinurile produse prin tehnologia ARNm?

R: Vaccinul Astra-Zeneca (AZ) este fabricat folosind un alt virus (un adenovirus) care a fost modificat genetic pentru a transporta gena care include instrucțiunile pentru producerea proteinei spike (S) a coronavirusului si, in acelasi timp, pentru a impiedica multiplicarea acestuia. Modificarile genetice ale acestui adenovirus fac ca el sa nu se poata multiplica in interiorul celulelor umane ci doar sa constituie un vector care transporta in interiorul nucelului celulelor gena care codifica proteina spike (S) a coronavirusului SARS-Cov2.

Când o persoană este vaccinata, celulele sale in care ajunge vaccinul citesc instrucțiunile conținute in acesta și produc proteina S, care este expusa pe suprafata acelor celule. Sistemul imunitar recunoaște această proteină ca fiind străină si raspunde prin producerea de anticorpi și activarea limfocitelor T. Dacă persoana intră ulterior în contact cu virusul SARS-CoV-2, sistemul său imunitar va recunoaște rapid proteina spike (S) și va iniția un răspuns de apărare împotriva virusului, care va inlatura celulele infectate si va impiedica infectarea altor celule prin intermediul anticorpilor anti-Spike (neutralizanti).

Acelasi principiu este valabil si pentru vaccinurile pe baza tehnologiei ARNm (Pfizer si Moderna) cu mentiunea ca mecanismul prin care se sintetizeaza in celulele organismului proteina spike nu implica nucleul celulei.

Vaccinul Astra-Zeneca necesită administrarea a două doze separate la minim 28 de zile (4 săptămâni) și maxim de 84 de zile (12 săptămâni) interval. Vaccinul Pfeizer necesita administrarea celor doua doze la un interval de 21 zile, in timp ce vaccinul Moderna presupune administrarea rapelului la 4 saptamani.

4. Când se obtine imunitatea post-vaccinare?

R: In ceea ce priveste vaccinul Astra-Zeneca (AZ), la 21-28 de zile de la prima doză există deja imunitate. Aceasta atinge protecția maximă la 14-21 de zile după a doua doză.

Pentru vaccinurile bazate pe ARNm (Pfizer, Moderna) este nevoie de 7-14 zile după completarea celor 2 doze de vaccin pentru ca imunitatea să se dezvolte

5. Exista posibilitatea ca vaccinurile bazate pe tehnologia ARNm sa modifice ADN-ul uman?

R: Nu. Aceste vaccinuri determină celulele să producă proteina spike (S) a virusului SARS-CoV-2. Deoarece ARNm este activ numai în citoplasma unei celule și ADN-ul este localizat în nucleu, vaccinurile bazate pe tehnologia ARNm nu interacționează cu ADN-ul celular. În timp ce unele virusuri ARN (retrovirusurile precum HIV) au mecanisme genetice care permit convertirea ARN viral în ADN si integrarea secventei genetice in genomul celulei umane (un proces numit transcripție inversă), vaccinurile ARNm nu au acest sistem genetic, deci ARNm continut in vaccin nu se poate converti în ADN, nu se poate integra si nu poate modifica ADN-ul unei persoane vaccinate.

De asemenea, vaccinurile de tip Astra-Zeneca, bazate pe tehnologia ADN, desi interactioneaza cu nucleul celular pentru a initia sinteza intracelulara a proteinei spike, nu modifica ADN-ul celulei gazda.

6. Cum procedez daca am ratat administrarea dozei de rapel?

R: A doua doză poate fi administrată cât mai curând posibil, iar seria de vaccinări nu va trebui reluată.

7. Este nevoie de o perioada de observație după administrarea vaccinului?

R: Da, pacientul vaccinat va fi ținut sub observație timp de 15 minute după ce a primit vaccinul pentru orice reacție imediată și 30 de minute în cazul unui istoric de șoc anafilactic sau unei reacții alergice imediate în cazul administrării altor vaccinuri sau preparate injectabile.

8. Exista contraindicații pentru vaccinare?

R: In prezent sunt considerate contraindicații pentru vaccinarea împotriva COVID-19 :

Istoricul pozitiv de reacții alergice severe, indiferent de cauza
Reacțiile alergice severe (de exemplu, anafilaxie) după o doză anterioară sau la o componentă a vaccinului COVID-19
Reacțiile alergice imediate de orice severitate la o doză anterioară sau alergie cunoscută (diagnosticată) la o componentă a vaccinului

9. Dacă sufar de o afectiune care determina supresia sistemului imunitar, de exemplu HIV, cancer, daca am beneficiat de transplant de organe in antecedente sau dacă urmez chimioterapie sau iau medicamente imunosupresoare, este sigur să primesc vaccinul?

R: Cei cu afecțiuni asociate cu imunosupresie prezintă un risc mai mare de a dezvolta infecție severă COVID-19. Pacientii infectati cu HIV aflati in curs de tratament antiretroviral, a caror afectiune este controlata terapeutic, au aceleasi beneficii in urma vaccinarii anti-COVID-19 ca si persoanele care nu sunt imunodeprimate, iar vaccinarea are acelasi profil de siguranta ca si pentru populatia generala. Ei trebuie sa continue tratamentul antiretroviral in timpul si dupa vaccinarea anti-COVID-19.

In cazul pacientilor cu afectiuni oncologice in curs de chimioterapie sau a celor aflati sub tratament imunosupresor, exista un potențial de răspuns suboptimal (redus) la vaccinare (titru redus de anticorpi neutralizanti anti-spike). Vaccinarea anti COVID-19 are acelasi profil de siguranta ca si in populatia generala.

10. Dacă am o afecțiune cronică, de exemplu hipertensiune arteriala, diabet zaharat, BPOC sau astm, este sigur pentru mine să primesc vaccinul?

R: Pacienții cu afecțiuni cronice prezintă un risc mai mare de a dezvolta infecție severă COVID-19, astfel încât vaccinarea este recomandată cu prioritate.

11. Dacă am boli autoimune nu exista riscuri suplimentare daca mă vaccinez?

R: Pacienții cu boli autoimune prezintă un risc mai mare de a dezvolta infecție severă SARS-CoV-2 si potentialul declansarii unor manifestari autoimune in urma unui episod de COVID-19. Riscul de manifestari autoimune in urma vaccinarii este mult inferior beneficiului vaccinarii, deci este recomandata vaccinarea pacientilor cu astfel de afectiuni daca boala autoimuna este ontrolata terapeutic. La acesti pacienti se prefera administrarea vaccinurilor bazate pe tehnologia ARNm, care nu au in plus componenta adenovirala, cu potential imunogen suplimentar.

12. Care sunt efectele adverse pe termen scurt ale vaccinării?

R: Până în prezent, aproximativ 10% dintre persoanele vaccinate au prezentat reacții adverse în studiile clinice. Cele mai frecvente efecte secundare raportate după vaccinare au fost durerea la locul injectării, durerile de cap, oboseala și durerile musculare nou instalate sau agravate. Febra a fost descrisa în unele cazuri. Efectele adverse sunt de obicei ușoare și se remit în decurs de 1-2 zile. Puteți lua în considerare administrarea de medicamente cum ar fi Paracetamol (fără a depasi doza maxima zilnica recomandata!) sau Nurofen pentru ameliorarea simptomelor.

13. Care sunt efectele adverse pe termen lung ale vaccinării?

R: Efectele adverse pe termen lung ale vaccinului nu sunt încă cunoscute. Cele mai frecvente efecte adverse raportate au fost ușoare, de scurtă durată și intalnite in primele 1-2 zile după vaccinare.

14. Este nevoie de test COVID daca am simptome de răceală după vaccinare?

R: Cel putin 10% dintre persoanele vaccinate vor avea efecte secundare asemănătoare gripei, precum febră, frisoane, dureri de cap, dureri musculare și oboseală. Nu se anticipeaza că aceste simptome vor dura mult.

Dacă aveți frisoane, dureri de cap, dureri musculare, dureri articulare sau oboseală în primele 48 de ore de la administrarea vaccinului, acestea reprezinta probabil simptome post-vaccinare, mai degrabă decât simptome ale infecției COVID-19. Cei care prezintă oricare dintre aceste simptome și se simt suficient de bine pentru a veni la muncă, pot reveni la muncă.

Dacă aveți febră nu se recomanda să vă întoarceți la locul de muncă. În schimb, trebuie să contactați medicul de familie.

Poate fi necesara efectuarea unui test rapid antigen SARS-Cov-2 daca aceste simptome sunt severe si persista, iar daca testul este negativ, puteti relua activitatea după dispariția febrei. Daca testul este pozitiv, este necesară raportarea către DSP și izolarea.

Orice simptome de tipul tuse, dispnee sau ageuzie (disparitia gustului), anosmie (disparitia mirosului), disfagie, vărsături, diaree sunt cel mai probabil asociate cu o infecție SARS-CoV-2 contactata inaintea vaccinarii și nu datorate vaccinării. Se recomanda izolare si testare.

15. Vaccinarea împotriva COVID-19 poate determina rezultate fals-pozitive la testul PCR SARSCoV2 sau la testul antigenic?

R: Deoarece vaccinurile anti COVID19 nu contin virusul viu, rezultatele RT-PCR SARS-CoV-2 si testele antigenice nu se pot pozitiva in urma vaccinarii. Un test PCR sau antigenic pozitiv dupa vaccinare semnifica contactarea infectiei inainte de vaccinare sau in perioada in care raspunsul imun la vaccin nu s-a instalat inca (de exemplu, intre dozele de vaccin). Dupa vaccinare se pozitiveaza testele serologice care documenteaza prezenta anticorpilor anti-Spike.

16. Se recomanda administrarea medicației profilactice anterior vaccinării?

R: Nu exista recomandări pentru administrarea unei medicații anterior efectuării vaccinului in toate situatiile. Se recomanda insa premedicatie in cazul pacientilor cu antecedente de reactii anafilactice postmedicamentoase, dar administrarea acestora se face la indicatia medicului alergolog.

17. Care este durata protecției după vaccinare?

R: Studiile efectuate pana in prezent in cazul vaccinurilor ARNm au indicat un raspuns imun documentat prin prezenta anticorpilor neutralizanti anti-SARS-CoV-2 de 25-30 ori mai puternic in cazul vaccinarii, decat in cazul trecerii prin boala. In urma unui episod de boala, protectia pentru un nou episod este in general documentata pentru aproximatv 6 luni si este mai scazuta la pacientii peste 65 ani si la cei imunosupresati. Nu se cunoaște cu exactitate durata protecției post-vaccinare, dar se poate anticipa ca acesta va dura mai mult de 6 luni si va fi mai eficienta pentru persoanele varstnice, decat imunitatea naturala obtinuta in urma bolii. Studiile aflate in curs de derulare pentru vaccinurile existente vor furniza informatii despre acest aspect la 2 ani de la vaccinare.

18. Daca am avut COVID-19 si m-am vindecat, este necesar sa mă vaccinez? Iar daca infecția a fost recentă, care este intervalul sigur pentru administrarea vaccinului?

R: Da, se recomandă vaccinarea persoanelor care au trecut prin infecția COVID-19. Dovezile recente arată că imunitatea naturală nu este de durată lungă și reinfectarea este posibilă, de aceea se recomandă vaccinarea pentru un răspuns imun crescut și o durată mai lungă a imunizării. Vaccinarea poate fi efectuată după cel putin 1 luna de la încetarea izolării.

19. Este sigură administrarea altor vaccinuri împreună cu vaccinul împotriva COVID-19?

R: Din cauza lipsei datelor cu privire la siguranța și eficacitatea administrării simultane cu alte vaccinuri, se recomandă administrarea vaccinului împotriva COVID-19 la distanță de minim 21 zile fata de alte vaccinuri.

20. Daca o persoana este vaccinată împotriva COVID-19, exista posibilitatea răspândirii infecției către persoane nevaccinate?

R: Vaccinarea COVID-19 confera protecție împotriva formelor severe si simptomatice de boala, si scade riscul unei forme asimptomatice. Nu se cunoaste, insa, cu certitudine, protectia oferita de vaccin fata de o potentiala infectie SARS-CoV-2 asociata cu o forma asimptomatica de boala. Studiile furnizate de Astra-Zeneca in populatia britanica sugereaza faptul ca acesta protectie ar fi de aproximativ 50%. In astfel de cazuri, exista riscul teoretic ca virusul poate fi răspândit de către o persoana vaccinată, infectată si asimptomatica, desi se anticipeaza ca acest risc este inferior celui pe care il are o persoana nevaccinata. De aceea este foarte importantă menținerea măsurilor de prevenție, precum utilizarea măștilor și măsurilor de distanțare fizică, chiar si in cazul persoanelor vaccinate, atunci cand circulatia virusului in comunitate este accentuata.

21. De ce este necesară vaccinarea împotriva COVID-19, daca au fost luate masuri de prevenție a răspândirii virusului, precum utilizarea maștilor și distanțarea socială?

R: In prezent, au fost implementate măsuri eficiente de prevenție a infecției, cum ar fi purtatul măștilor, distanțarea fizica și igiena mâinilor, care, din pacate, nu sunt respectate de toata populaţia, şi sunt chiar contestate. Adăugarea vaccinării la aceste măsuri este necesară pentru dezvoltarea imunității populatiei împotriva SARS-CoV-2. Vaccinarea, impreuna cu masurile de control epidemiologic, pot conduce la oprirea pandemiei. De asemenea, vaccinarea scade riscul de boală simptomatica si severă, și riscul de deces in urma infectiei.

22. Este necesar să port masca și să evit contactul strâns cu alte persoane daca am efectuat ambele doze ale vaccinului?

R: Da. In ciuda vaccinării, este în continuare important ca fiecare persoană să respecte recomandările de prevenție, deoarece vaccinarea nu oferă o protectie de 100%, existând un risc de a dezvolta o formă ușoară sau asimptomatică de COVID-19 după expunerea la virus și, in consecinta, posibilitatea de transmitere a infectiei.

23. Imunizarea naturala este de durată mai lungă comparativ cu protecția asigurată de vaccin?

R: Datele acumulate pana in prezent indica faptul ca vaccinarea ofera o protectie mai buna fata de infecția COVID-19 decat cea cea dobandita prin boala. Datele populationale din Israel si din Marea Britanie sustin eficienta campaniilor intensive de vaccinare in cotrolul pandemiei. De asemenea, circulatia larga a virusului in populatie in absenta vaccinarii aduce perspectiva aparitiei de noi variante virale (tulpini) care sa faca atat vaccinarea ineficienta cat si sa prelungeasca durata si sa creasca agresivitatea pandemiei. Si din acesta perspectivă, se impune accelerarea campaniilor de vaccinare. Imunizarea naturală diferă în funcție de severitatea formei de boală si de la persoană la persoană; au fost documentate cazuri de reinfecție la pacienți cu istoric de COVID-19, ceea ce sugerează că imunizarea naturală nu este de lunga durata. Date populationale din Danemarca sustin faptul că protectia pentru reinfectia COVID-19 la 1 an este de aproximativ 80% la subiectii sub 65 ani si scade la 47% la subiectii peste 65 ani. Nivelul imunitatii dupa vaccinare este superior celui obtinut natural prin boala, fiind in curs de derulare studii care sa indice cu exactitate protectia la 2 ani dupa vaccin.

24. Este posibilă diferențierea anticorpilor dobândiți prin imunizare naturală de cei dobândiți post-vaccinare?

R: Imunizarea naturala împotriva infecției COVID-19 determina producerea de anticorpi împotriva diverselor proteine ale virusului SARS CoV-2, cum ar fi nucleocapsida și proteina spike. Anticorpii generați de vaccin sunt reprezentați exclusiv de anticorpii indreptati impotriva proteinei spike a coronavirusului si previn atașarea si patrunderea virusului în celula. Pentru diferențierea imunității naturale de imunitatea dobândită prin vaccinare, se poate efectua testarea anticorpilor anti-nucleocapsida, care apar doar in urma unei infecții naturale. Faptul ca nivelul acestor anticorpi scade rapid, de obicei in primele 3-6 luni dupa episodul de boala, constituie o problema in documentarea pe criterii serologice a unui episod de infectie cu SARS-Cov2 in antecedente.

25. Care este importanta „tulpinilor noi” SARS-Cov-2? Vaccinurile existente sunt eficiente împotriva lor?

R: Au fost identificate noi tulpini de coronavirus, cele mai raspandite fiind cele din Marea Britanie, Africa de Sud si Brazilia, denumite științific variante genetice. Aceste variante sunt purtătoare de mutații, inclusiv la nivelul proteinei spike a coronavirusului, necesară pentru legarea virusului de receptorii celulelor umane. Este important de menționat faptul că toate virusurile dezvolta mutatii de-a lungul timpul, ceea ce este de așteptat să se întâmple și în cursul unei pandemii, dar coronavirusul, in mod particular, prezinta o tendinta spontana mai redusa de generare de variante virale. In prezent, există dovezi clare ca unele dintre aceste variante genetice au o infectiozitate crescuta si conduc la forme mai severe de boala, inclusiv la tineri. Cea mai buna strategie pentru împiedicarea formarii de variante mutante este scăderea transmiterii extinsa a virusului in comunitate prin vaccinare si masuri epidemiologice (purtarea maştii de protectie, distantarea fizica, igiena mainilor etc.). Vaccinurile existente in prezent au fost concepute tinand cont de tulpina initala care a generat pandemia, iar mutatiile pe care le contin noile tulpini in proteina spike pot face ca vaccinurile sa fie mai putin eficiente in prevenirea infectiei cu noile tupini, decat in cazul tulpinii initiale. In cazul vaccinurilor deja existente, au fost aduse dovezi stiintifice solide care sustin pastrarea eficientei clinice de prevenire a infectiei severe si a decesului in urma infectiei SARS-CoV-2 pentru tulpina britanica, care este varianta cu raspandirea cea mai larga la ora actuala in Europa. De asemenea exista evidente stiintifice care sustin ineficienta vaccinurilor pentru tulpina Sud-africana, care, din fericire nu a dobandit inca o larga raspinadire populationala in Europa. Din acest motiv este posibil ca in viitor sa fie necesara administrarea unor rapeluri care sa ofere protectie optima si pentru noile tulpini, in cazul in care acestea vor deveni prevalente.

26. Va fi necesară vaccinarea anuală împotriva COVID-19?

R: Nu exista date în prezent care să sugereze necesitatea vaccinării anuale, cum este în cazul vaccinării antigripale. Coronavirusul se diferențiază prin faptul că nu iși modifică rapid structura, ca în cazul virusurilor gripale. Cu toate acestea, noi tulpini apar in conditii de pandemie si, cu cat circulatia virusului in populatie este mai accentuata, cu atat sansa aparitiei de noi tulpini este mai crescuta. In functie de tulpinile care vor dobandi o larga raspindire populationala, este posibil sa fie necesare rapeluri vaccinale cu variante ale vaccinului care sa fie adaptate acestor noi tulpini. Unul dintre avantajele majore ale tehnologiei bazate pe ARNm fata de vaccinurile clasice este acela ca permite adaptarea extrem de rapidă a formulei vaccinale la tulpina aflata in circulatie.

Bibiografie: